O minciună
Ca să spună,
Omul se gîndeşte,
Dacă-i zice bun venit,
Sigur că e păcălit
Şi e stîns ca-n cleşte.
C-o minciună,
Mai adună
Altele cu ea,
Şi ruşine şi ocară,
Şi atunci a lui povară
Este tot mai grea.
O minciună e-nvelită,
Şi împodobită
La prima vedere,
Şi-i de ştiut
Că tribut,
Momentan nu cere!
Spunea
Cineva,
Şi este aşa;
"Minciuna nu costă...v-a costa!"
C-o minciună..
Scapi nu-i glumă
De necazuri ce apar
De bătaie,
De pîrnaie,
Scapi, dar temporar!
C-o minciună,
Ce nu-i bună
Poate te ridici,
Dar să şti
Că-ntr-o zi
Sigur ai să pici!
Ti-am citit poeziile scrise in stilul tau pe care nu l-am uitat .succes.....